Foodstock Culinar la Berlin….

În perioada 20-25 ianuarie am avut privilegiul de a participa la Târgul de produse AgroAlimentare si Horticultură „Saptamana Verde” de la Berlin! Ce s-a intamplat acolo nu as putea descrie nici in 7 articole, dar o sa incerc totusi pe scurt sa va exemplific ce mi-a plăcut cel mai mult, ce m-a impresionat cu adevarat...De fapt m-a impresionat totul!!!!
Orice foodie ce se respecta ar trebui sa participe cel putin odată in viată la un asemenea „woodstock” culinar. Mecca gastronomică, raiul pe pamânt! Asa as putea descrie in cateva cuvinte ceea ce am vazut pe acolo!
Sâptămâna Verde, este o expoziţie unică în lume, ce se defăşoară anual la Berlin. Aici se adună participanţi de pe tot mapamondul. Practic, „mici bucăţele” din ţările partcipante sunt aduse aici, spre deliciul publicului.Peşte, carne, fructe de mare,lactate, ceaiuri, dulciuri, patiserie, bauturi tradiţionale, condimente şi specialităţi care mai de care...toate stropite din belşug cu vin bun şi muzică tradiţională!

Pentru prima data ţara noastră, a avut o prezenţă notabilă, de remarcat! Recunosc, spre ruşinea mea, că nu credeam că în ţărisoara noastra dragă există atâtea bunătăţi. Cascavalul nostru, putea concura fără probleme cu cel italian. Aici am înteles, de ce, ceea mai bună pâine din lume, o găsesti la Brutăria Doris din Pecica. Daca mai pui pe lânga ea un salam de Nădlac (din acela de la familia Badinsky), un vin din podgoria Minis-Maderat, sau un pahar din ţuica lui Giurgelea...atunci o sa auzi toţi nemţi exclamând „HMMMM... GUTTE, GUTTE!!!!!” . Pe lângă cele enumerate mai sus, prin standul României, mai găseai o minunăţie de pastramă de raţă cu portocale şi coniac, vin de cătină, virşli de Brad, specialităţi de caş cu mac, ardei şi mărar, magiun de Topoloveni, suc de mere bio, tăiţei de Pecica, cozonac de Pecica, miere de albină şi multe alte bunătăţuri...








Au fost prezente marea majoritate a ţărilor, si nu a fost una să nu mă uimească într-un fel sau altul. România s-a aflat în acelaşi pavilion cu Italia şi Elveţia. A fost o bătălia culinară, între cascavalurile şi salamurile celor trei ţări. A short review of my personal top:
1. Truffle Butter – de la standul Italiei (cuvintele nu îmi ajung să descriu, reactia pupilelor mele gustative)




2. Swiss Fondue

3. Salam cu Prosseco şi Truffe

4. Pita de Pecica

5. Pastramă de raţă cu portocale şi coniac

6. Cascaval cu truffe


Chiar dacă aş fi rămas o viaţă întreagă, printre cascavalurile elveţiene şi salamurile italieneşti, în a doua zi de târg am decis că ar fi vremea să mă îndrept şi spre alte meleaguri. Am făcut un tur de forţă şi intr-o singură zi am vizitat, standurile unor ţări ca: Belgia, Australia, Siria, Tunisia, China, Vietnam, Nepal, Ungaria, Bulgaria, Germania, Austria, Gana, India, Peru, Africa de Sud, Maroc, Polonia, Franţa, Spania, Azerbajan, Olanda, Finlanda, şi multe alte ţări (despre care nu ştiam că există, şi a căror denumire nu o pot pronunţă-sau tasta-  ) . La sfârşitul zilei, mi-am dat seama că a fost într-adevăr un tur de forţă, şi asta deoarece Messe Berlin (locul unde s-a desfăşurat târgul), măsoară 160.000 m2. Evident că într-o zi nu am fost în stare să vizitez nici măcar un sfert....Acum când mă gândesc câte lucri nu am văzut, îmi vine să dau timpul înapoi şi să îmi ataşez trotinete de picioare. Mai multe detalii despre Messe Berlin puteţi găsi aici
http://www1.messe-berlin.de/vip8_1/website/Internet/Internet/www.messe-berlin/englisch/index.html.
Dar să revenim la oalele noastre, şi să vă spun ce am mai văzut pe acolo. Partenerul oficial de anul acesta a fost Polonia, aşa că vă puteţi imagina, că şi prezenţa lor a fost ca atare. Am fost foarte impresionată de măestria patiserilor polonezi, şi de complexitatea show-urilor culinare prezentate în pavilionul polonez.





După scurta vizita poloneză, am poposit pe la francezi şi spanioli. Eram aşa de entuziasmată de ceea ce am văzut la polonezi şi italieni, încât în drum spre standul Franţei, eu deja visam cu ochii deschişi : Beef Bourginon, Carambert, Croquembouche, coq au wine , un croaisant călduţ, o supă de ceapă gratintă...ceva de genul...Pentru, că eu în visul meu, speram ca Franţa, să aibă cel mai promiţător stand...Totul s-a rezumat însă la nivel de vis....Ajunsă la faţă locul...surpriză...dar nu plăcută...un stand ceva mai mic decât cel al României, unde nu era expuse decât vreo 2 sortimente de şampanii de Reims ( cu un gust uşor searbăd...) şi ceva crustacee...Decepţie...

A fost singurul moment trist...dar trist cu adevărat...Apoi, dacă Franţa nu are cultură şi tradiţie gastronomică, atunci nimeni nu are...Acolo este patria celor mai renumiţi chef, patria ce dă cu adevărat sensul unei mese bune...O prezenţă mai mult decât slabă din punctul meu de vedere...Scoicile au fost într-adevăr o senzaţie...dar de ce doar atât ? Franţa putea avea unul dintre cele mai frumoase standuri...dar sau limitat la scoici...


După marea mea decepţie cu Franţă, m-am îndreptat spre Belgia...Hopa...am ajuns în Rai...Munţi întregi de ciocolată, praline, martipan şi fondante....M-am gândit preţ de o secundă (dar nu mai mult :)) ) la kilogramele pe care le-aş putea acumula, şi dupa ceea am dat atacul...o Pralină, o bomboană, o trufă de ciocolată (din astea au fost mai multe însă...) . Speram, că dacă tot ajung în Germania, atunci, the top of the Iceberg să fie o bere bună, de preferat ceea mai bună bere...Shit happens...Am băut însă ceea mai bună bere la standul Belgiei...o bere cu un gust uşor de cireşe, vişine...nemaipomenită...Recunosc, nu sunt o băutoare înrăită de bere...dar alţi „cunoscători” catalogau berea belgiană, drept ceea mai bună. Nu mare mi-a fost mirarea, să văd că berea belgiană cu cireşe, a surclasat până şi berea irlandezilor, a englezilor, sau chiar a nemţilor.



Aşa că după scurta vizită, în Rai şi Purgatoriu (aka France), m-am îndreptat spre orizonturi ceva mai îndepârtate.
• Nepal – cele mai minunate ceaiuri şi fructe uscate


• Siria – o varietate de condimente, uleiuri de măsline, fructe uscate, gemuri de fructe exotice şi altele. De aici mi-am luat două feluri de ulei de măsline. Unul clasic (mult mai bun decât cel grecesc, italian sau spaniol), un ulei de măsline cu cocos, amestec de condimente allspice (în curât, voi face nişte truffe allspice), condimente pentru falafel şi tajine(pe care nu ştiu când le voi folosii având, în vedere că nu am încă un vas tajine), săpun de laur şi măsline...şi multe alte


• Madagascar – ceea mai bună şi proaspătă vanilie şi nucşoară

• China, Vietnam, India, Maroc, Japonia



Ceea ce v-am spus eu, e cam 5 % din ce se întâmplă acolo. Dacă v-am făcut măcar puţin curioşi, atunci anul viitor vă dau întâlnire la Berlin „Grune Woche” . Si ca sa va ma fac putintel, "sange rau" in cateva zile voi revenii cu un nou post ce va contine pe langa alte imagini de la targul din berlin si un colaj video de acolo!!!